Litere albe

Nu m-a mirat să aflu că filmele românești se scot încet, încet, din grila cinematografelor de la noi.

Motivul este simplu; nu se prea găsesc spectatorii interesați de tipul acesta de filme. Și zic ‘tipul’ pentru că, din ceea ce am constatat referitor la producțiile noi românești, subiectele se aseamănă izbitor între ele. Îmi este greu să mai cred că regizorii se copiază, îi suspectez de creearea unui front cumun pentru o cauză (=temă) stupidă.

Normal că cel mai premiat și cunoscut (de către tineri) film românesc a fost vizionat suficient cât să reziste mai mult de două săptamâni in sălile de cinema.

Rgizorii aduc nume mari in distribuție și totuși, filmele nu au succes?? Da, pentru că tinerii nu îi (re)cunosc, deci nu țin în mod special să îi vadă, iar mulți dintre cei care îi cunosc preferă oricând atmosfera si acțiunea pe care mai toate filmele americane o oferă, în locul a ceva din trecut, ponosit, o jignire adusă nouă care în cele din urmă, din păcate sau nu, suntem români.

‘Boogie’ este ridicat la rang înalt și se vrea a fi catalogat drept filmul anului; ce ne facem cu ‘Restul e tăcere’, minunata excepție, cu încasări fabuloase, care ‘a prins’ până și la noi?

Cu cata placere am urmarit ‘Restul e tacere’ al lui Nae Caranfil!

Un regizor care incearca de 10 ani sa realizeze acest film si a carui cea mai puternica motivatie in lupta cu vesnica nereusita a constat in nenumaratele premii obtinute de pe urma scenariului.

S-a putut deci, si m-am bucurat de fiecare imagine luminoasa despre Roamnia anilor 1911, de talentul actorilor atat de bine alesi (Vizante isi merita rolul pentru ca stie sa arate ca poate fi deopotriva naiv si priceput in meseria de regizor, iar Ovidiu Niculescu, jucandu-l pe Leon, creeaza un personaj cu trasaturi si cu atitudine demne de o mare viitoare nominalizare).

Asa cum spunea si Nae Caranfil, al carui tata are un si mai mare cuvant de spus pentru Romania pana in ziua de astazi; s-a vrut ‘ilustrarea’ unei Romanii in toata splendoarea sa, fastuoasa pe alocuri, in care imagini cu Regele Romaniei primind la o discutie oamenii care realizau primul film de lung metraj din istoria acestei tari:’ Razboiul de Independenta’ alterneaza cat mai firesc posibil cu cadre ale Bucurestiului vechi in care copiii alergau desculti, nestingheriti pe strazi.

Laudabila intentie, minunat film, adevarata reusita!