Litere albe

Un teritoriu brăzdat de conflicte, războaie, atacuri și contraatacuri.

Îmi este greu să cred că aș putea rezista într-un asemenea loc în care atmosfera este ostilă, indiferent către ce colț m-aș îndrepta.

Cât de mici apar temerile noastre zilnice când aflăm că 1 200 de oameni au murit, dintre care 400 sunt copii, iar 5 000 au fost răniți în urma unei ‘replici’ israeliene, stat care s-a razbunat in mod disproportionat.

Intervin ONU, americanii ajută și ei simțitor partea pe care o susțin și așa se întâmplă ca iar un teritoriu infim în comparație cu marile puteri să fie doar ‘butoiul cu pulbele’ care să declanșeze alte și alte atrocități, în scopul întăririi convingerii noastre că se poate ajunge oriunde dacă nu se face voia celor care ne conduc pe toți.

Să fim de partea primelor sau celor din urmă atentate? Oare cum e mai bine pentru o țară care nu își permite să supere pe nimeni?

Cele mai îndrăgite filme sunt de departe cele realizate de americani. Unul din clișeele acestora este cel al luptei dintre două forțe, toate culminând prin învingerea binelui, de partea căruia ne aflăm încă de la început.

Deseori m-am întrebat cum de un film făcut de ei poate aborda o temă cum ar fi războiul din perspectiva celor care în realitate nu sunt nici mai mult, nici mai puțin decât înșiși inamicii. Le consider incredibile și le situez în fruntea clasamentului meu în ceea ce privește preferințe în alegerea unui film.

Acestea care se opun așadar atacului americanilor si războiului în general constituie reale lecții de istorie, însă din păcate ele se pierd în marea masă a filmelor pro-america, rasiste, împotriva popoarelor slabe din punct de vedere economic, dar cu resurse inimaginabile de care trebuie să se profite. Sunt filme comandate și plătite chiar de către liderii acestei mari puteri, iar noi ajungem să le considerăm, tocmai, valoroase, veridice și, evident, le apreciem foarte mult, cu toate că poziția nostră de simpli spectatori, nicicând de ‘jucători’, ar trebui să ne ofere libertatea de a face diferența între ce este cu adevărat uman în acest haos.

Recomand ‘Body Of Lies’, un film echilibrat, care ne oferă acțiune pe un fond ideal pentru că se apropie în sfârșit de adevăr, sau mai precis de ceea ce trebuie noi să avem clar atunci când vine vorba de două forțe a căror putere ne copleșește și față de care nici cei mai puternici oameni în stat nu au habar unde ar trebui să ne situeze.

P.S. Și de acestă data îi țin pumnii lui ‘Ferris’ în seara decernării Premiilor Oscar:)